Перевод: с латинского на английский

с английского на латинский

arbusti N N

  • 1 arbustum

        arbustum ī, n    [arbor], a place where trees are planted, plantation, vineyard planted with trees, C., V., H.— Plur, trees, shrubs, V., O.
    * * *
    orchard, copse, plantation, grove of trees; shrub; trees/bushes/shrubs (pl.)

    Latin-English dictionary > arbustum

  • 2 arbustivus

    arbustīvus, a, um, adj. [arbustum] (only in Col.).
    I.
    Planted with trees:

    locus,

    Col. 3, 13, 6.—
    II.
    Bound or fastened to a tree:

    vitis,

    Col. 4, 1, 8; id. Arb. 4, 1; 16, 4:

    positio,

    id. 4, 1, 6:

    arbusti Aminei urna,

    id. 12, 41, 2:

    genus musti,

    id. 12, 41, 1.

    Lewis & Short latin dictionary > arbustivus

  • 3 arva

    arvus, a, um, adj. [for aruus from aro].
    I.
    That has been ploughed, but not yet sown, ploughed, arable:

    ager, arvus et arationes ab arando,

    Varr. L. L. 5, § 39 Müll.:

    arvum, quod aratum nec dum satum est,

    id. R. R. 1, 29; Paul. ex Fest. p. 25 Müll.:

    aut arvus est ager aut consitus aut pascuus aut florens,

    Isid. Orig. 15, 13:

    Non arvus hic, sed pascuus est ager,

    Plaut. Truc. 1, 2, 47:

    agri arvi et arbusti et pascui lati atque uberes,

    Cic. Rep. 5, 2, 3.—Hence,
    II.
    Subst.
    A.
    arva, ae, f. (sc. terra), an arable field, cornfield; only twice, ante - class., Naev. ap. Non. p. 192, 30; Pac. ib.—
    B.
    arvum, i, n. (sc. solum), an arable field, cultivated land, a field, ploughed land, glebe (cf. Doed. Syn. III. p. 8;

    class.): nec scibat ferro molirier arva,

    Lucr. 5, 934; 1, 314:

    sol lumine conserit arva,

    id. 2, 211; cf. id. 2, 1162; Ov. M. 1, 598; 11, 33; Verg. G. 2, 263 et saep.:

    ex arvo aeque magno,

    Varr. R. R. 1, 7, 2:

    prata et arva et pecudum greges diliguntur isto modo, quod fructus ex eis capiuntur,

    Cic. N. D. 1, 44, 122:

    arva non afferent cibum,

    Vulg. Hab. 3, 17:

    Numidae pabulo pecoris magis quam arvo student,

    Sall. J. 90, 1:

    ne perconteris, fundus meus, optime Quincti, Arvo pascat erum,

    Hor. Ep. 1, 16, 2 (i. e. frugibus:

    arvum autem ab arando dictum est, Crucq.): arva per annos mutant, et superest ager,

    Tac. G. 26; Suet. Ner. 31; id. Dom. 7.—
    2.
    Meton.
    a.
    A region, country:

    Aspicis en praesens, quali jaceamus in arvo,

    Ov. P. 4, 7, 3.—
    b.
    Poet., in gen., fields, plains, regions: arva putria, Liv. And. ap. Fest. p. 181 Müll.:

    genus humanum multo fuit in arvis durius,

    Lucr. 5, 925; 2, 1154:

    nec pisces (queunt) vivere in arvis,

    id. 3, 785:

    Circaea arva,

    Ov. M. 14, 348:

    Peneïa,

    id. ib. 12, 209; so id. ib. 15, 52; 15, 276; 11, 62; 11, 196; Verg. A. 5, 703 et saep.:

    pomosa,

    Prop. 5, 7, 81:

    quā tumidus rigat arva Nilus,

    Hor. C. 3, 3, 48; id. Epod. 16, 54; so,

    arva deserti,

    Vulg. Jer. 23, 10:

    arva pacis,

    ib. ib. 25, 37.—Hence also,
    (α).
    For pascuum, pasture-ground:

    Arvaque mugitu sancite bovaria longo: Nobile erit Romae pascua vestra forum,

    i. e. the Forum Boarium at Rome, Prop. 5, 9, 19.—
    (β).
    Arva Neptunia, for the sea, Verg. A. 8, 695 (cf. id. ib. 6, 724: campi liquentes). —
    (γ).
    Land, a shore, coast:

    jamque arva tenebant (angues),

    Verg. A. 2, 209.

    Lewis & Short latin dictionary > arva

  • 4 arvus

    arvus, a, um, adj. [for aruus from aro].
    I.
    That has been ploughed, but not yet sown, ploughed, arable:

    ager, arvus et arationes ab arando,

    Varr. L. L. 5, § 39 Müll.:

    arvum, quod aratum nec dum satum est,

    id. R. R. 1, 29; Paul. ex Fest. p. 25 Müll.:

    aut arvus est ager aut consitus aut pascuus aut florens,

    Isid. Orig. 15, 13:

    Non arvus hic, sed pascuus est ager,

    Plaut. Truc. 1, 2, 47:

    agri arvi et arbusti et pascui lati atque uberes,

    Cic. Rep. 5, 2, 3.—Hence,
    II.
    Subst.
    A.
    arva, ae, f. (sc. terra), an arable field, cornfield; only twice, ante - class., Naev. ap. Non. p. 192, 30; Pac. ib.—
    B.
    arvum, i, n. (sc. solum), an arable field, cultivated land, a field, ploughed land, glebe (cf. Doed. Syn. III. p. 8;

    class.): nec scibat ferro molirier arva,

    Lucr. 5, 934; 1, 314:

    sol lumine conserit arva,

    id. 2, 211; cf. id. 2, 1162; Ov. M. 1, 598; 11, 33; Verg. G. 2, 263 et saep.:

    ex arvo aeque magno,

    Varr. R. R. 1, 7, 2:

    prata et arva et pecudum greges diliguntur isto modo, quod fructus ex eis capiuntur,

    Cic. N. D. 1, 44, 122:

    arva non afferent cibum,

    Vulg. Hab. 3, 17:

    Numidae pabulo pecoris magis quam arvo student,

    Sall. J. 90, 1:

    ne perconteris, fundus meus, optime Quincti, Arvo pascat erum,

    Hor. Ep. 1, 16, 2 (i. e. frugibus:

    arvum autem ab arando dictum est, Crucq.): arva per annos mutant, et superest ager,

    Tac. G. 26; Suet. Ner. 31; id. Dom. 7.—
    2.
    Meton.
    a.
    A region, country:

    Aspicis en praesens, quali jaceamus in arvo,

    Ov. P. 4, 7, 3.—
    b.
    Poet., in gen., fields, plains, regions: arva putria, Liv. And. ap. Fest. p. 181 Müll.:

    genus humanum multo fuit in arvis durius,

    Lucr. 5, 925; 2, 1154:

    nec pisces (queunt) vivere in arvis,

    id. 3, 785:

    Circaea arva,

    Ov. M. 14, 348:

    Peneïa,

    id. ib. 12, 209; so id. ib. 15, 52; 15, 276; 11, 62; 11, 196; Verg. A. 5, 703 et saep.:

    pomosa,

    Prop. 5, 7, 81:

    quā tumidus rigat arva Nilus,

    Hor. C. 3, 3, 48; id. Epod. 16, 54; so,

    arva deserti,

    Vulg. Jer. 23, 10:

    arva pacis,

    ib. ib. 25, 37.—Hence also,
    (α).
    For pascuum, pasture-ground:

    Arvaque mugitu sancite bovaria longo: Nobile erit Romae pascua vestra forum,

    i. e. the Forum Boarium at Rome, Prop. 5, 9, 19.—
    (β).
    Arva Neptunia, for the sea, Verg. A. 8, 695 (cf. id. ib. 6, 724: campi liquentes). —
    (γ).
    Land, a shore, coast:

    jamque arva tenebant (angues),

    Verg. A. 2, 209.

    Lewis & Short latin dictionary > arvus

  • 5 pascuum

    pascŭus, a, um, adj. [pasco], of or for pasture, grazing (class.):

    ager,

    Plaut. Truc. 1, 2, 47:

    agri, arvi et arbusti et pascui,

    Cic. Rep. 5, 2, 3:

    rura,

    Lucr. 5, 1248:

    silva,

    Dig. 50, 16, 30; cf. in the foll.—
    II.
    Subst.
    A.
    pascŭum, i, n., a pasture (usu. in plur.; cf. pabulum).
    1.
    Lit.:

    ab viridi pascuo,

    Varr. R. R. 2, 11, 2:

    ne esuriens mittatur in pascuum,

    Col. 8, 14, 8:

    rus quod pascuo caret,

    id. 7, 1, 1; Plin. 8, 47, 72, § 189.—
    (β).
    Plur.:

    in censorum pascuis,

    Cic. Agr. 1, 1, 3:

    gregem in pascua mittere,

    Verg. G. 3, 323:

    pascua laeta,

    Ov. F. 4, 476:

    pascua herbosa,

    id. M. 2, 689:

    Lucana,

    Hor. Epod. 1, 28:

    laeta Clitumni pascua,

    Juv. 12, 13:

    exire in pascua,

    Plin. 10, 44, 61, § 126:

    etiam nunc in tabulis censoriis pascua dicuntur omnia, ex quibus populus reditus habet, quia diu hoc solum vectigal fuerat,

    Plin. 18, 3, 3, § 11.—
    2.
    Transf., food (post-class.):

    pascua jurulenta,

    App. M. 2, p. 117, 31.—
    B.
    pascŭa, ae, f. (sc. terra), a pasture (postclass.), Tert. Apol. 22, Vulg. Joel, 1, 18; id. Ezech. 34, 31.

    Lewis & Short latin dictionary > pascuum

  • 6 pascuus

    pascŭus, a, um, adj. [pasco], of or for pasture, grazing (class.):

    ager,

    Plaut. Truc. 1, 2, 47:

    agri, arvi et arbusti et pascui,

    Cic. Rep. 5, 2, 3:

    rura,

    Lucr. 5, 1248:

    silva,

    Dig. 50, 16, 30; cf. in the foll.—
    II.
    Subst.
    A.
    pascŭum, i, n., a pasture (usu. in plur.; cf. pabulum).
    1.
    Lit.:

    ab viridi pascuo,

    Varr. R. R. 2, 11, 2:

    ne esuriens mittatur in pascuum,

    Col. 8, 14, 8:

    rus quod pascuo caret,

    id. 7, 1, 1; Plin. 8, 47, 72, § 189.—
    (β).
    Plur.:

    in censorum pascuis,

    Cic. Agr. 1, 1, 3:

    gregem in pascua mittere,

    Verg. G. 3, 323:

    pascua laeta,

    Ov. F. 4, 476:

    pascua herbosa,

    id. M. 2, 689:

    Lucana,

    Hor. Epod. 1, 28:

    laeta Clitumni pascua,

    Juv. 12, 13:

    exire in pascua,

    Plin. 10, 44, 61, § 126:

    etiam nunc in tabulis censoriis pascua dicuntur omnia, ex quibus populus reditus habet, quia diu hoc solum vectigal fuerat,

    Plin. 18, 3, 3, § 11.—
    2.
    Transf., food (post-class.):

    pascua jurulenta,

    App. M. 2, p. 117, 31.—
    B.
    pascŭa, ae, f. (sc. terra), a pasture (postclass.), Tert. Apol. 22, Vulg. Joel, 1, 18; id. Ezech. 34, 31.

    Lewis & Short latin dictionary > pascuus

  • 7 rumpotinus

    rumpōtĭnus, a, um, adj. [rumpus-teneo].
    I.
    That serves to support the running vines:

    genus arbusti Gallici,

    Col. 5, 7, 1;

    also arbores,

    id. 5, 7, 1, § 3.—
    II.
    Subst.: rumpōtĭnus, i,f., a kind of maple (opulus), Plin. 14, 1, 3, § 12; 24, 19, 112, § 172. [p. 1606]

    Lewis & Short latin dictionary > rumpotinus

См. также в других словарях:

  • boschet — BOSCHÉT, boschete, s.n. Grup de arbuşti plantaţi pentru umbră sau pentru înfrumuseţarea unui parc, a unei grădini etc. – Din fr. bosquet. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  boschét s. n., pl. boschéte Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • savană — SAVÁNĂ, savane, s.f. Câmpie întinsă caracteristică regiunilor tropicale, acoperită cu ierburi înalte şi presărată din loc în loc cu tufe de arbuşti spinoşi sau cu copaci pitici. – Din fr. savane. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • cupresacee — CUPRESACÉE, cupresacee, s.f. (La pl.) Familie de plante răşinoase, cu frunze persistente, aciculare sau în formă de solzi şi cu flori unisexuate mici; (şi la sg.) plantă (arbore sau arbust) care face parte din această familie. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • eleagnacee — ELEAGNACÉE, eleagnacee, s.f. (La pl.) Familie de arbori şi de arbuşti răspândiţi în Europa şi în Asia, cu solzişori bruni sau argintii pe părţile aeriene; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. [pr.: le ag ] – Din fr. éléagnacées …   Dicționar Român

  • hăţiş — HĂŢÍŞ, hăţişuri, s.n. Loc plin cu mărăcini, cu arbuşti spinoşi etc., desiş greu de străbătut; pădure mică foarte deasă, cu mulţi lăstari tineri şi arbuşti; sihlă. ♦ Cărare prin pădurile de munte. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • labirint — LABIRÍNT, labirinturi, s.n. 1. Construcţie cu un mare număr de camere şi de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuşti care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în… …   Dicționar Român

  • lauracee — LAURACÉE, lauracee, s.f. (La pl.) Familie de arbori şi arbuşti din regiunile calde, cu frunzele persistente, bogate în uleiuri eterice; (şi la sg.) plantă din această familie. [pr.: la u ] – Din fr. lauracées. Trimis de LauraGellner, 18.05.2004.… …   Dicționar Român

  • spalier — SPALIÉR, spaliere, s.n. 1. Suport format din stâlpi între care sunt întinse, orizontal şi paralel, fire de sârma zincată pentru susţinerea anumitor plante agăţătoare sau a ramurilor unor pomi a căror creştere este dirijată de om. 2. Şir de tufe… …   Dicționar Român

  • tundră — TÚNDRĂ, tundre, s.f. Zonă de vegetaţie situată la nord de zona pădurilor, în apropierea zonei polare arctice, formată din muşchi, licheni, unele graminee, arbuşti pitici, tufişuri scunde etc. – Din fr. toundra, rus. tundra. Trimis de ana zecheru …   Dicționar Român

  • decespugliatore — de·ce·spu·glia·tó·re agg., s.m. TS agr. 1. agg., che serve a liberare un terreno da arbusti e cespugli: macchina decespugliatrice 2. s.m., attrezzo portatile a motore costituito da un asta metallica recante all estremità un disco rotante o sim.,… …   Dizionario italiano

  • araliacee — ARALIACÉE, araliacee, s.f. (La pl.) Familie de arbori şi arbuşti, rar de plante erbacee, cu frunze adânc lobate sau compuse, cu flori actinomorfe în umbele şi cu fruct bacă sau drupă; (şi la sg.) plantă din această familie. [pr.: li a ] – Din fr …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
… Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»